duminică, 7 februarie 2010

Observatii

Omleta cu ciuperci si clatitele cu branza si spanac disparura de pe masa cu o viteza uluitoare. Toata lumea tacea fiind prea ocupata sa isi umple burtile asa ca Marga avu timp suficient sa ii examineze pendelete.
Florin Panait manca tacticos, taind mancarea in bucati mici pe care le ducea fara nici un fel de graba pana in dreptul gurii unde dispareau sub mustata stufoasa si roscata care acoperea aproape in intregime buza de sus.
Ana Caroca zambea tot timpul infulecand bucati mari pe care apoi le mesteca timp indelungat parca incercand sa extraga toata savoarea si tot gustul din fiecare bucata. Avea tenul alb, un alb accentuat de parul blond platinat care ii marginea fata de-o parte si de alta. Bretonul drept si intors putin deasupra sprancenelor ii dadea o alura inteligenta si totusi sexi. Tabloul era completat de o mica cicatrice pe obrazul stang ce parea sa fie sechela unei arsuri mai vechi.
Angelo Gatto se evidentia atat prin culoarea pielii cat si prin statura impresionanta. Parea cel mai relaxat dintre toti. In miscari i se citea gratia data de artele martiale si dar si o strictete si o disciplina care tradau anii petrecuti in armata, cel mai probabil la o unitate de trupe speciale. Ochii negrii si iscoditori, ascunsi cu grija in niste orbite putin adanci cercetau fiecare miscare a celor din camera fara prea mult efort si fara miscari prea mari. Parul tuns scurt amintea si el de tinuta celor din armata.
Dupa ce isi termina examinarea noilor colegi descoperi ca se sincronizase de minune. Nu mai avea ce cerceta si nici ce manca...dar era satula. Multumi pentru masa si se ridica de pe scaun cu gandul de a se retrage putin in camera ei pentru cateva clipe in care sa reflecteze la cele intamplate in ultimele 24 de ore.
- Sa-ti fie de bine, ii raspunse bunica. Poti merge la tine in camera juma' de ora si apoi ne intalnim toti in sufragerie. Trebuie sa ne uitam peste dosarul pe care l-am primit o data cu casa si apoi sa iti stabilim un program de antrenamente.

miercuri, 3 februarie 2010

Pofta mare

Apa calda alerga pe trupul ei gol si pentru prima data de cand ajunsese aici, Marga deveni constienta de corpul ei. Maini suple dar cu musculatura bine definita, sani potriviti ca marime, avand forma usor conica si sfarcuri obraznice, abdomen plat care atunci cand era incordat dezvolta "patratele", picioare lungi parca sculptate ascuzand o forta mult mai mare decat lasau sa se vada. Iesi din dus si continua examinarea in oglinda de deasupra chiuvetei: par brunet, ochi de un albastru intens, buze carnoase si senzuale, gropite in obraji atunci cand zambea, barbie putin ascutita si un ten impecabil.
Incantata de corpul ei pe care in sfarsit avusese timp si curiozitate sa si-l observe, se sterse pe un prosop moale si iesi. Se imbraca in ceva lejer, ca de casa, si cobori in bucatarie.
Camera care pana acum parea destul de mare acum ii paru minuscula. De vina erau toti oamenii aceia pe care nu ii cunostea. Bunica trebaluia la aragaz iar la masa si in jurul ei discutau aprins trei persoane. Angel statea in capul mesei si vorbea cu o tanara frumoasa de aproximativ 30 de ani care statea incalecata pe un scaun, sprijinindu-si barbia pe mainile asezate pe spatar. De partea cealalta a mesei, bagandu-se din cand in cand peste discutia lor, se afla un tip roscat la vreo 45-50 de ani.
- Buna dimineata...cred... Saluta Marga oarecum timid.
- Hey! Buna dimineata! Daca nu e chiar colega noastra de apartament. Doamnelor si domnilor, Marga!
- Angel, termina cu glumele. Noi o stim. Ea nu ne stie pe noi. Noi suntem cei care trebuie sa ne prezentam. O sa incep eu. Numele meu este Florin Panait. Pana ieri m-ai cunoscut sub forma de floare...stateam in ghiveciul de pe geamul tau de la bucatarie si aveam grija sa nu ai musafiri nedoriti. Am abilitatea sa ma schimb in orice planta si de la mine vei invata tot ce ai nevoie despre otravuri si despre metodele neconventionale de a omori pe cineva.
Cand termina de vorbit se uita la tanara de la masa, parca dandu-i cuvantul.
- Neata. Eu sunt Ana Caroca...prietenii imi spun Roca... Am stat in sufrageria ta sub forma de vaza. Am abilitatea sa ma schimb in orice tip de roca si sa ma modelez dupa propria vointa. O sa fiu profesoara ta de magie.
- Pe mine m-ai cunoscut deja. Angelo Gatto, dar toti imi spun Angel. Eu o sa te initiez in artele martiale. Te voi invata cum sa te aperi si cum sa ataci, cum sa imobilizezi si cum sa omori.
- Ok, sa recapitulam, avem ghiveciul care ma urmarea in bucatarie, vaza...in sufragerie, pisica prin toata casa...cine lipseste, cine lipseste....a, stiu...betisoarele perverse de urechi care se uitau la mine cand faceam dus. Unde e domnul betisoare?
- Marga, hai ca exagerezi. Betisoarele sunt in cutia lor in baie, pe alea te-am pus sa le iei pentru ca ramasesem eu fara. Astia sunt toti "schimbatorii" care te vegheau asteptand momentul cand vei fi pregatita sa beneficiezi de cunostintele lor. Dar mai vorbim despre asta dupa. Acum ia loc si hai sa mancam. Pofta mare.