Confesiune

Noaptea se anunta lunga si solicitanta. Marga o lasase pe batranica de vis-a-vis sa isi puna ordine in ganduri si se duse la ea in apartament sa isi faca o cafea. Observa ca in graba in care plecase lasase usa deschisa dar nu isi facea nici un fel de griji. Dupa evenimentele de mai devreme, ce se mai putea intampla?
Ciudat, la baie se auzea apa curgand iar Marga era ferm convinsa ca nu o lasase deschisa. De altfel nici nu avea cum, sarise din pat si se dusese direct la vecina fara sa treaca pe la baie. Intra si il gasi pe Angel in cada cu capul bagat sub jetul de apa, frecandu-si frenetic botul cu labutele. Firisoare de sange se mai vedeau inca amestecate in apa care curgea de pe blana lui Angel.
- Eroul meu... Hai sa te ajut... spuse Marga si apropiindu-se de cada incepu sa il spele bland pe Angel. Acesta incepu sa toarca usor si cand simti ca nu mai avea nici o urma de sange pe blanita, sari din cada si se scutura improscand toata baia cu stropi de apa.
- Adevarul e ca as avea si eu nevoie de un dus, de unul rece.
Dupa ce iesi de la dus si isi savura cafeaua, Marga hotari ca e momentul sa afle ce avea vecina ei de povestit.
- M-am intors...
- Bine ai venit. Ia un loc Marga si hai sa incepem.
- Pai hai sa incepem prin a face cunostinta, desi e clar ca dumneavoastra stiti deja cine sunt.
- Numele meu e Lavinia Corbu...cel putin in lumea asta... Ca si tine lucrez pentru minister si ca si tine am o misune aici. Nu intamplator suntem vecine. Eu trebuia sa am grija de tine. Sa ii tin departe de tine pe Companionii Intunericului, adica pe aia doi de m-ai salvat tu de ei. Ma rog...nu sunt doar aia doi. Mai sunt multi altii ca ei. Dar ca sa intelegi trebuie sa facem un pic de istorie, de genul care nu se preda la scoala...